Iata-l din nou

O dimineata cu soare trist de ianuarie.Pe balcon , e ea.E la fel si , totusi e atat de diferita..Sta si citeste o carte, in timp ce se leagana pe scaun.
Are parul nevopsit de cateva luni si se observa.Are aceeasi privire pierduta ca si atunci cand ai cunoscut-o.Ridurile de expresie i s-au accentuat cu trecerea timpului dar , te asteptai la asta…Buzele nu-i mai sunt atat de colorate , au devenit sterse dar, e tot ea.O privesti din umbra , nestiind ce sa ii spui dupa atatia ani.Nu ai crezut vreodata ca , timpul va lasa amprente asupra ei..Te zareste.Se ridica incet de pe scaun si se apropie de tine.Te gandesti la cum era cand ai cunoscut-o , o copila si , la ce e azi , o batrana pe care doar cativa ani o mai despart de moarte.Cu ochii inecati in lacrimi te priveste fix in ochi.Isi aminteste zambetul cu care o fascinai mereu.Pentru ea , nu esti schimbat.Ai ramas acelasi doar cu anumite transformari ale varstei.Parul iti e carunt , ai riduri accentuate si mergi tarandu-ti pasii.
Timp de zeci de ani v-ati prefacut ca ati uitat unu de altul si , azi va revedeti.Cuvintele nu isi au rostul acum caci , e tarziu.Vii spre ea , ii simti parfumul si ii mangai suav fata.O strangi la piept si vrei ca aceasta clipa sa nu se termine dar , inevitabil se sfarseste.Iti spune sa pleci , sa iesi definitiv din viata ei si sa inchizi usa…

Patinatorul

Ingropata in zeci de hartii , zac eu.Obosita si cu ceasca de cafea varsata pe jos.Aceeasi pe care o stiai doar , cu mai multe responsabilitati.E ora 7:20.Gata pentru moment cu lucrul.
Drumul spre casa e infernal.Uneori am impresia ca traficul e ca un cutit infipt in coaste pe care , semaforul il rasuceste in functie de culoare.Acasa , nimic ce prezinta un real interes.Poate doar cainele ce nu a mai fost scos la plimbare de doua zile..Frigidereul e gol, cafea nu mai e si nici macar banalul zahar cu care obisnuiam sa imi indulcesc viata...Uite, pe masuta e inca un pachet de gume…
E una din zilele in care insomnia ma domina.Ma imbrac rapid si ies din casa.Ma duc la patinoar.Nu mi-a placut niciodata sa patinez si nici nu am de gand sa incerc.E ora 23 , nu mai e nimeni..Nimeni , inafara de el.Un tanar agitat ce inca patineaza.E atat de gratios cum poate , eu n-am fost nicicand..Il privesc iar el raspunde privirii mele indraznete.Aluneca apoi, cade si se ridica brusc la fel , tot gratios.Il las sa patineze in voie.Ce liniste e fara masini , serivici si alte teancuri de hartii…Il vad din nou.Vine spre mine.Stiu ca e el.E patinatorul.Ma priveste cu atat de multa admiratie incat ma intimideaza.Nu se prezinta , intra direct in vorba.Deodata , simt cum privirea lui imi acapareaza mintea.Nu ma pot concentra la intrebarile lui nenumarate.Ii raspunde simplu:“Poate”.Ma priveste ciudat.Stiu ca nu intelege nimic.Plec iar el vine dupa mine.Ajung la masina.Ma ia de mana.Ajungem din nou la patinoar, locul pe care in copilarie il evitam mereu ,iarna.Imi aduce niste patine si imi spune sa am incredere in el , macar pentru o clipa.Simt cum ma domina.Nu il pot refuza..
Patinam de mana,cadem impreuna si radem in hohote.Si asta , o noapte intreaga.Imi e frig si ma pregatesc de plecare.Imi dau jos patinele si le inlocuiesc cu bocanci.Ma vede gata sa ies din patinoar si din viata lui.Nu vrea asta.Isi da pletele peste cap si ridica privirea spre mine.Imi mangaie obrajii inghetati si isi ia ramas bun cu privirea.
Urc in masina.Trafic, semafoare si o noua zi de munca.
Simt ca totul imi merge pe dos.Ma gandesc neincetat la un tanar pe care il numesc “Patinatorul “ pentru ca , nici macar nu ii stiu numele.Sfarsitul zilei ma prinde muncind.E seara iar eu ma intreb retoric daca el e tot acolo?!Ma duc la patinoar.El nu mai e.Dezamgita , plec..Si totusi, chiar a existat?

Orasul pe portativ

O noua zi in orasul mohorat si gri.Azi , parca nu mai exista monotonia de alta data.Totul se desfasoara in ritm alert.Pe portativ , niste masini gonesc de parca ar fi pe autostrada.Cu greu pun pauza cand vad notele muzicale , trecand.
Din teatru , au evadat toate marionetele impreuna cu unul din papusari.Le manevreaza printre note de parca lumea asta exista si pentru ele.In toata agitatia asta se strecoara si ploaia.Ploua cu masti de data aceasta.Toate notele muzicale se ascund , sa nu care cumva sa capete vreo alta identitate.Exista insa si cineva care a ramas la fel , captiv in spatiu.E o balerina.Sta inchisa in continuare in cutiuta ei.Il priveste suspinand , pe papusar.Si-ar dori sa fie una din marionetele lui..
La stiri , crime , violuri si jafuri.Nimic interesant.La radio , aceeasi muzica din 80’ pana azi.Si eu care credeam ca monotonia s-a pierdut…
Blocurile sunt la fel : niste dulapuri cu oglinzi mari.Orasul a devenit mai melodios de la un timp , atragand noi locuitori cea ce a dus la o dezvoltare vizibila.Mai multe baruri , in care notele vor sa rasune pe acorduri ample.Dar au aparut si lucruri mult mai interesante pentru necasatoriti : cumperi una si o primesti pe cealalta gratis.Pentru domni e ceva de genul , te insori cu una si iti iei amanta pe gratis.Desfranare , zic eu...Ziarele au inceput sa scrie si lucruri interesante . Chiar azi , citeam despre rezultatul unui sondaj.Se vrea macar o autostrada.Dar probabil niciodata nu va exista...Cine e atat de nebun incat, sa prelungeasca portativul?!
Lumea asta ma sperie uneori desi , nu fac parte din ea.E o lume in care timpul e precar , in care ma pierd si in care suport toate repercusiunile visarii nestapanite…

Doamna de catifea

Noapte , intuneric si teama.In biroul lui , doar el , asteptand-o.Se plimba agitat si fumeaza.Se opreste din cand in cand sa scrumeze si cade pe ganduri.Clanxonul unui trabant ii perturba linistea. Stie ca a sosit .Se incheie la sacou , isi strange bine nodul de la cravata iar apoi , o intampina.
Ea e mai senzuala ca niciodata.Trupul ii e acoperit de o rochie visinie de catifea.Are manusi lungi si pantofi cu toc de 10.Il priveste atat de insistent , incat il face sa se piarda.Simpla ei prezenta il face sa devina vulnerabil.Paseste apasat si , singurul lucru ce se aude in incapare e zgomotul tocurilor ei.Se apropie , ii ia tigara din gura si o stinge incet in scrumiera .Agitat , fara cuvinte , pierdut in fata ei , strans de nodul de la cravata , isi scoate din pachet , o alta tigara.O aprinde si trage doua fumuri apoi , o stinge.Se repede spre ea , o trage de colier iar perlele cad si se imprastie pe podea.Il priveste indiferenta si rade in hohote.El , speriat dar si extenuat isi da sacoul jos si se tranteste in fotoliu.Ea vine spre el.I se aseaza in brate si ii desface nodul de la cravata.Il mangaie pe gat si isi baga adanc dar sigur unghiile lungi in piela lui.Durerea il face sa scoata un geamat ca de copil.Ii aduce un servetel sa isi stearga sangele prelins pe gat.O dezgusta barbatii care sufera , fie si de la o simpla zgarietura.Il priveste dezamagita.El se ridica , se duce direct spre ea si o saruta apasat.Se aude un clanxon de masina.Stie ca trebuie sa plece.Isi ia capa si iese din birou ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat , lasandu-l pe el singur si ingandurat.

O zi la Paris

E aproape dupa-amiaza.Am profitat cat am putut de mult de somn.Mi-am desfatat trupul in asternuturile albe ale unei camere de hotel din Paris.Radianta , cobor din pat , trag zaluzelele larg si astept o mangaiere suava a razelor de soare iar aceasta nu inceteaza sa apara.Fac un dus si ma imbrac.Imi iau rapid o pereche de jeansi si un pluover de casmir , apoi ma pregatesc sa plec la plimbare pe strazile Parisului.Cand sa ies din camera , imi suna telefonul.Ma reped la el ca si cum ar fi o prada.Raspund.E doar o banala greseala.Dezamagire totala…
Strazile sunt pline de oameni iar majoritatea sunt la fel ca si mine , turisti.Asta ma face sa ma simt mai putin straina de aceste meleaguri.Ca orice tanara singura intr-un oras atat de fascinant precum Parisul , nu pot sa fac altceva de cat sa ma bucur cat pot de mult.Se stie ca francezii au magazine de-adreptul incantatoare.Asa ca profit de perioada reducerilor din plin.Cu doua sacose incarcate , ma intorc in camera de hotel.La intrare , ma ciocnesc de un tanar.Imi darama sacosele pe jos si ma face imprastiata.Nimic nou pentru mine.Din fericire se ofera o camerista sa ma ajute sa imi strang lucrurile. Ii multumesc si plec cat de repede pot spre lift.Astept cateva minute caci e plin.Intre timp , un cuplu de portughezi vine langa mine.Luam liftul.El ii spune ca o iubeste nespus de mult iar ea se emotioneaza si lacrimeaza.De ce trebuie sa asist la asta?Oh , ghinionul meu e ca stiu portugheza cat de cat si ii inteleg perfect.Etajul 4 , cobor.Intru in camera , imi trantesc sacosele si ma arunc pe patul moale.Mi-e cam foame.Cobor la restaurantul hotelului.Mancare tipica: Ratatouille.E destul de buna…Mananc si plec iar sa ma plimb.
Muzica ,mancarea si lumea ma fac sa imi doresc sa ma mut aici dar nu voi face asta prea curand.Ziua e pe sfarsite iar eu realizez ca nu a fost decat o alta zi din viata mea..

Descatusarea

Cu usa de la camera deschisa larg cum poate nu a mai fost niciodata pana acum , stau.Cu privirea pierduta in intuneric , caut pe cineva care sa ma asculte , cineva care sa nu imi judece si mai ales sa nu imi condamne trairile .Si totusi , simt ca am nevoie de critici pentru ca , nu vreau sa ma prefac ca sunt perfecta cand , nu sunt nici pe departe.Astept sa apari ca sa imi pot arunca cuvintele , fara sa ma gandesc .Nu apari pentru ca te afli deja aici.Esti prezent si totusi eu nu te pot vedea.Nu , nu sunt oarba poate , imi e frica de judecata ce urmeaza..Si totusi voi incepe…
Sunt Alina .Un nume ce uneori nu ma reprezinta dar , cu care m-am obisnuit.Varsta , prefer sa nu o amintesc .Cea din buletin nu corespunde etatii pe care eu consider ca o am.Uneori sufar de egocentrism iar , alteori uit ca exist pentru ca , imi pasa de cei din jur.Am impresia ca ceilalti ma uita intr-un colt al camerei.Poate chiar eu ma uit…
Imi place sa tind la o lume perfecta desi stiu ca nu exista.Ador sa visez ce e interzis , sa ma joc cu focul fara sa ma ard.Sunt impulsiva desi , aparent gandesc mult lucrurile.Recunosc , sunt narcista uneori iar , alteori refuz sa ma privesc.Imi doresc ceva , ce toti ne dorim si totusi , imi doresc lucruri mult prea marete.Imi doresc sa fiu pe deplin fericita , sa zambesc larg , sa iradiez , sa nu existe lucruri care sa ma faca trista si totusi , singura imi complic existenta.Poate sunt si masochista desi nu recunosc.Cred ca m-am obisnuit cu deziluzii..
Cu mainile strans incrucisate , ma ridic de pe scaun.Am lacrimi in ochi , lacrimi ce imi ard pometii.Inca nu ti-am povestit mai nimic despre mine si ma privesti de parca sunt un amestec de confuzii.Nu , nu sunt asa si tu stii asta mai bine decat mine.Sunt ceea ce vezi dincolo de aparente , sunt rodul imaginatiei tale.Stiu ca ma judeci involuntar.Poate si eu as fi facut la fel.Sentinta e una cat se poate de clara…
Tarandu-mi pasii , ies.Te las pe tine , in intuneric sa ma judeci aspru…

Adrenalina , alegeri si frustrari

Dezorientata , alergi fara sa sti macar unde vrei sa ajungi.Te lovesti de zeci de alegeri zilnic.Alegeri ce devin pe zi ce trece , mai dificile.Si te simti pierduta , vrei mai mult , vrei sa ai tot ce iti doresti fara sa fie atat de greu ,fara sa duci o lupta infernala cu tine …
Si cand te vezi intr-o situatie fara iesire , alergi.Gonesti pe sosea cu peste 100 km / ora si simti cum toate frustrarile tale accentueaza adrenalina.Simti cum pulsul iti creste , bataile inimii devin mai rapide si , ti-e teama.Pui brusc frana.Te opresti.Cobori din masina , trantesti portiera si o privesti.Stai cateva secunde nemiscata pana realizezi ce se intampla.Constientizezi si te urci in vehicul.Ajungi la o intersectie.Ai doua drumuri in fata ta si de data aceasta chiar ca nu stii ce sa alegi.Nu mai poti gasi o varianta de mijloc caci nu mai exista.Astepti ca cineva sa te indrume spre ce e mai bine dar , cine stie ce mai bine pentru tine?Te uiti intr-una din oglinzile de la masina .Esti obosita , incercanata , nedormita de cateva zile.Hainele iti stau parca trantite pe corp , nu esti machiata iar parul iti e ravasit .Te privesti cu o oarecare dezamagire pentru ca , tu nu esti asa si stii asta.Si atunci , dorinta de a te hotari spre ceva devine mai intensa.Vrei sa alegi ceva pentru ca, te-ai saturat deja de ceea ce ai vazut.Acea parte din tine , nu te multumeste .Nu vrei sa o inlocuiesti cu ceva.Vrei sa o faci sa dispara , vrei sa fi radianta , sa ii eclipsezi pe cei din jur fie doar si cu privirea.Si alegi…Alegi ceva si pleci…